Manastirea Hadambu, cerdacul lui Dumnezeu. Locasul a trecut prin razboaie si incendii incat existenta ei astazi pare a tine de un miracol :

Intr-un judet cu numeroase locasuri de cult care dainuie din Evul Mediu, dezvoltarea exploziva a manastirii Hadambu este uluitoare. Daca in urma cu aproximativ 15 ani manastirea era aproape de paragina, acum atrage zilnic mii de crediciosi si s-a transformat intr-un centru turistic, nu numai religios. Putini stiu insa ca de manastire se ocupa doar 9 calugari, iar banii pentru intretinerea ei provin, in mare parte, din acatistele pelerinilor.

Mii de pelerini

Aflata la aproximativ 30 de kilometri de Iasi, pe dealurile de la Mogosesti, manastirea Hadambu nu are in preajma nicio sosea intens circulata, care sa atraga vizitatori ocazionali. Portiuni din ultimii 15 kilometri sunt un adevarat calvar pentru soferi. Cu toate acestea, in zilele de sarbatoare ii calca pragul câteva mii de persoane. ”Este greu de facut o estimare, dar in fiecare duminica manânca la manastire peste 1.000 de oameni”, spune parintele Iorest, ghidul de la Hadambu. Ce ii atrage pe oameni la Hadambu? Calugarii spun ca Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Altii ar putea invoca linistea din locasul monahal sau chiar existenta unei minigradini zoologice.

Are trei hramuri

Manastirea Hadambu are, in momentul de fata, trei hramuri. Mica biserica din interiorul fortificatiilor medievale isi serbeaza hramul pe 8 septembrie, de Sfanta Maria. Bisericuta a fost construita in 1659 de boierul Iani Hadambul, probabil pe locul unei biserici mai vechi. Biserica noua, care se ridica semeata langa poarta de intrare in manastire, are hramul la Acoperamantul Maicii Domnului, serbat in prima zi a lunii octombrie. Constructia bisericii a fost finalizata in jurul anului 2000, iar printre ctitorii de seama se numara actualul Avocat al poporului, Valer Dorneanu. In fine, demisolul bisericii serveste ca paraclis si este pus sub protectia Sfântului Ierarh Nicolae, praznic celebrat pe data de 6 decembrie.

Parintele Iorest e ghid la Hadambu

Iarna, in paraclis

Slujba religioasa are loc, cu precadere, in Biserica Acoperamantul Maicii Domnului, care permite, prin dimensiune, primirea unui numar mare de credinciosi. ”Iarna, cand se introienesc drumurile si credinciosii ajung mai putini pana la noi, tinem slujbele in demisol, in paraclisul Sfântul Nicolae”, explica parintele Iorest. De altfel, paraclisul este mai mic ca dimensiuni si mai usor de incalzit in iernile geroase de pe dealurile Mogosestiului. Punctul central al interesului credinciosilor il reprezinta icoana facatoare de minuni din bisericuta medievala. Icoana a fost pictata in anul 1938 de preotul Octavian Zmau si a fost donata manastirii. In anul 1960, comunistii au inchis schitul, iar icoana nu a mai vazut lumina zilei timp de 32 de ani. In anul 2003, intr-un incendiu, a decedat un tanar aspirant la calugarie si a ars complet o casa monahala. Toate obiectele bisericesti au fost mistuite de flacari, cu exceptia icoanei.

 

Lacrimi de mir

De-a lungul timpului, icoana Maicii Domnului a plans cu lacrimi de mir de mai multe ori. Icoana a izvorât mir atat in ianuarie 1992, la Boboteaza, cât si pe 14 octombrie 1993, de ziua hramului Cuvioasei Parascheva. Doi ani mai târziu, icoana a lacrimat de mai multe ori, iar acest lucru s-a repetat si in 2003. ”Icoana a ajuns cunoscuta si vin tot felul de oameni sa o vada si sa se roage la ea. S-a intamplat insa sa vina la noi si persoane care ne-au cerut sa facem ceva pentru ca icoana sa faca o minune pentru ei. A fost greu sa le explicam ca noi putem sa ne rugam pentru ei, nu sa comandam minuni”, povesteste ghidul de la Hadambu.

Extindere continua

Cu toate ca manastirea impresioneaza prin maretie, lucrarile de constructie si de modernizare nu s-au incheiat. Cativa muncitori lucreaza zi-lumina pentru a finaliza extinderea grupurilor sanitare pentru pelerini, astfel incat la hramurile din aceasta toamna totul sa fie randuit. ”Grupuri sanitare existau, dar facem circa 25 de cabine de dus pentru ca pelerinii sa aiba parte de confortul dat de civilizatie”, explica parintele Iorest. Desi par multe, cabinele de dus vor deservi un numar de vizitatori similar cu cel din hotelurile de capacitate medie. ”Avem 300 de locuri de cazare, iar cei care vin si cer adapost nu trebuie sa plateasca nimic pentru asta. In general, locurile de cazare sunt aproape in permanenta ocupate”, adauga ghidul de la Hadambu.

De la credinciosi

Nivelul rapid de dezvoltare indica manastirea Hadambu ca fiind una bogata. Dupa spusele calugarilor insa, banii provin exclusiv de la credinciosii saraci sau din clasa medie. ”Au fost donatii de la oameni de afaceri in urma cu mai multi ani. Probabil, criza i-a lovit puternic si acum obstea este intretinuta din daniile credinciosilor, din acatiste si micul comert cu obiecte de cult”, rezuma parintele Iorest. Calugarii refuza sa discute despre sume concrete dar, pe date aproximative, intr-o zi de sarbatoare enoriasii transfera manastirii cel putin 10.000 de lei. Daca luam in calcul ca duminica viziteaza manastirea minimum 1.000 de persoane, iar fiecare cheltuie câte 10 lei pentru acatiste si lumanari, ajungem la o suma care se ridica la circa 40.000 de lei lunar (pentru cele patru duminici). La acesti bani, se adauga cei obtinuti in cursul saptamânii, indiferent daca este sarbatoare sau nu, ceea ce ridica incasarile, probabil, la peste 100.000 de lei lunar. Adica, echivalentul a peste 20.000 de euro lunar.

Reinvestiti cu cap

Daca in multe cazuri banii intrati intr-o manastire sau o biserica par absorbiti de o gaura neagra, la Hadâmbu este vizibil modul in care acestia sunt cheltuiti. Totul da senzatia de nou, de la pictura bisericeasca si pâna la mobilierul din locasurile de cult sau dormitoarele pentru pelerini. Credinciosii veniti la Hadâmbu nu platesc nici cazarea si nici masa. In plus, calugarii au creat o minigradina zoologica, menita sa atraga copiii si sa aduca un plus de satisfactie adultilor veniti la Hadâmbu. De dupa un gard de sârma pot fi admirati struti, ponei, papagali, pauni, porumbei si gaini de rasa, dar si doi capriori. Un mic lac, cu foisor, este populat cu peste, iar pe el plutesc maiestuoase lebede si micute rate mandarin.

Aici sunt cazati credinciosii

Putini calugari

Extinderea mânastirii este, in acest moment, blocata de factori externi, subiectivi. ”Este greu, e foarte mult de munca. Noi suntem doar 8 calugari si parintele staret, adica 9 persoane. Ne mai ajuta credinciosii din imprejurimi la treaba, altfel nu stiu ce am face. Din câte stiu, e o problema generalizata in toata tara. Oamenii nu mai sunt atrasi de viata monahala, iar manastirile se depopuleaza”, explica parintele Iorest. Câteva maicute ajuta la bucatarie, unde se face zilnic mâncare pentru sute de persoane, iar la treburile administrative calugarii au ca sprijin tineri dornici sa imbrace, cândva, sutana.

Minigradina zoologica

6 hectare de teren

Desi are o vechime de peste 350 de ani, manastirea Hadâmbu nu se poate lauda cu proprietati impresionante, similare cu cele ale mânastirilor din Bucovina. In acest moment, institutia monahala are doar 6 hectare de teren, iar o parte din hrana este asigurata de 7 vite aflate in grija calugarilor. In apropierea manastirii se vad schelele unei constructii care se va transforma, in curând, in sere pentru legume.

Manastirea mai are totusi o sursa importanta de venit. Astfel, credinciosii pot cumpara de la carne si oua de prepelita sau lapte si brânza si pâna la dulceata, gemuri si sucuri naturale, vin sau tuica. ”Sunt facute de noi si sunt naturale toate. Surplusul de pe ceea ce obtinem din gospodarie il vindem, iar daca avem nevoie de materie prima, cumparam”, explica parintele Iorest, ghidul de la Hadâmbu.

Drumul crucii

Drumul serpuit pâna la manastire este strajuit de mai multe troite, care par a avea rolul de indicatoare pentru credinciosul venit pentru prima data la Hadâmbu. Troitele fac parte, insa, dintr-un concept crestin extrem de cunoscut: Drumul Crucii. Pâna la manastire sunt 14 troite, care semnifica cele 14 opriri ale lui Hristos spre Rastignire, incepând cu judecata din pretoriu si terminând cu inmormântarea. ”Pe 14 septembrie va fi oficiata slujba de sfintire, la care va participa Sinodul Mitropolitan”, anunta parintele Iorest. Troitele au fost construite cu ajutorul financiar al enoriasilor si au rolul de a reconstrui Via Dolorosa (Drumul Durerii) sau Via Crucis (Drumul Crucii), parcurs de Hristos spre Golgota.

Biserica veche

A fost desfiintata de comunisti

De-a lungul timpului, manastirea Hadâmbu a fost lovita de decizii politice de mai multe ori, iar existenta ei astazi pare a tine de un miracol. La 1810, schitul era inchinat manastirii Galata iar apoi, potrivit ”modei” din epoca, Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Asta inseamna ca tot ceea ce producea manastirea pleca spre Galata sau spre Ierusalim. Secularizarea averilor manastiresti, decisa de domnitorul Al.I. Cuza in 1863, i-a alungat pe calugarii greci, iar locasul de cult a intrat in declin. La inceputul secolului trecut, manastirea a renascut sub pastorirea ieromonahului Iov Mazilu, dar in 1959 a fost desfiintata de comunisti. Manastirea a fost redeschisa in 1990, când actualul Patriarh, pe atunci Mitropolit al Moldovei, Daniel, l-a numit staret pe protosinghelul Nicodim Gheorghita.

30 de schituri si manastiri

La Iasi functioneaza in prezent 30 de manastiri, unele infiintate dupa 1990, dar cele mai multe având drept ctitori boieri sau domnitori ai Moldovei. Schitul Boureni, spre exemplu, ar fi fost infiintat inca de la anul 1300, a fost inchis in perioada comunista si a redevenit locas de cult dupa 1990. In acelasi timp, Schitul Valea Seaca, de lânga Pascani, a fost infiintat in 2005 si tine de manastirea Trei Ierarhi.

Icoana Maicii Domnului de la Hadambu a lacrimat mir:

• in ziua Prazicului Bobotezei, 6 ianuarie, in anul 1992, in timpul slujbei de sfintire a apei;
• in ziua Praznicului Cuvioasei Parascheva, 14 octombrie, in anul 1993, a curs mir din umarul stâng al Maicii Domnului;
• in timpul Postului Mare din anul 1995, a curs mir din coroana Mântuitorului;
• in ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, 15 august, in anul 1995;
• in zilele de 3, 6 si 8 septembrie 2003;
• in ziua de 6 septembrie 2005, cu doua zile inaintea Praznicului Nasterii Maicii Domnului.
  

Sursa: http://www.manastireahadambu.ro

Incendiu devastator

Pe 22 ianuarie 2003, seara, a izbucnit un incendiu naprasnic. Au ars 28 chilii. În acest incendiu a murit tânarul Nicusor Leuca, de 17 ani care frecventa de copil manastirea, sperand sa devina el însusi monah aici. Toata casa s-a transformat în scrum, inclusiv cartile si obiectele bisericesti adapostite într-o magazie. Singura care a scapat de flacari a fost Icoana Maicii Domnului, Facatoare de Minuni. Din cauza drumului greu, a poleiului si a înclinatiei pantei, cele trei autospeciale cu apa au ajuns cu greutate dupa doua ore de la izbucnirea incendiului, astfel ca pagubele au fost mari. Incendiul a pornit de la supraîncalzirea unui cos de evacuare, care nu a fost protejat termic.