Era un om sarac, dar foarte ambitios, pentru care nu existau
piedici, ci numai provocari care se cer depasite. Stefan Odobleja, omul
care a venit cu ideile ciberneticii cu 10 ani inainte de Norbert Wiener,
cel socotit parintele acestui domeniu, impresioneaza prin simplitate,
inteligenta si noncoformism.
"Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Daca mintea e goală, ochii privesc fara sa vada", spunea savantul.
O idee venita cu 10 ani mai devreme
Punctul cel mai important al carierei sale este atins in
1938, cand Stefan Odobleja stabileste temele de baza ale ciberneticii in
lucrarea Psihologia consonantista, publicata la Paris. Aceasta
lucrare a aparut cu zece ani inaintea de tiparirea ideilor lui Norbert
Wiener - care este cunoscut ca initiator al ciberneticii.
Lucrarea
romanului a fost ignorata, in mare parte, din cauza izbucnirii
razboiului. Ideile romanului erau mai mult pentru lumea academica, in
schimb, Norbert Wiener a venit la 10 ani mai tarziu cu aceleasi
concepte, insa le-a dat un scop practic.
Cercetatorul american prezinta in cartea sa, Cybernetics: Or the Control and Communication in the Animal and the Machine,
publicata in 1948 tot la Paris, unele rezultate practice obtinute in
timpul razboiului, cand a fost insarcinat sa creeze un sistem automat
care sa regleze tirul artileriei pe avioane.
Odobleja nu a dat o aplicatie practica ideilor sale. El a dorit doar sa arate cum functioneaza psihicul uman.
Ce este cibernetica
Stiinta
nascuta in mintea savantului roman, cibernetica, se ocupa cu studiul
feedback-ului, adica efectelor care apar in cadrul unor masini,
organisme vii sau organizatii. Ea analizeaza principiile si legile
comune ale functionarii sistemelor de legaturi, comanda si control la
respectivele sisteme.
Conform bdmsoft.com, cibernetica studiaza
felul in care sistemele de orice fel (digitale, mecanice sau biologice)
proceseaza informatia, reactioneaza la informatie si se transforma sau
pot fi modificate pentru a indeplini primele doua obiective optim.
Cibernetica
nu se ocupa de obiecte, ci de tipuri de comportamente. Nu intreaba Ce
este acest lucru?, ci Ce face acest lucru? sau Ce poate face acest
lucru?.
Astazi, spunem ca cibernetica este o stiinta interdisciplinara care
combina domeniile de control al sistemelor, teoria retelelor electrice,
ingineria mecanica, biologia, neurologia, antropologia si psihologia.
Printre domeniile care au influentat cibernetica sau care au fost
influentate de cibernetica se numara filosofia, arhitectura si
psihologia – neuropsihologia, psihologia comportamentala, psihologia
cognitiva.
Contributiile lui Stefan Odobleja la nasterea acestei noi stiinte
Dar
ce inseamna, totusi, "psihologie consonatista"? Medicul Stefan Odobleja
credea ca sistemele au o tendinta specifica spre o stare de organizare
interna si una de intrare in armonie cu mediul inconjurator. Savantul a
descris functiile psihologice prin intermediul unei scheme generale a
unui sistem cibernetic. A considerat ca organele de simt reprezinta
intrarile, receptorii, si primesc informatii de la mediul inconjurator.
Iesirile sunt considerati muschii. Odobleja a numit conexiunea inversa
folosind cuvintele legatura reversibila sau cerc vicios.
In ciuda
unei vieti dificile, marcate de saracie, Odobleja a ramas productiv,
lasand in urma peste 50 000 de pagini complete. Psihologia consonantista
este un volum de 900 de pagini, pe care autorul il descria ca fiind
doar un sumar, un index pentru un Tratat de psihologie care, in viziunea
autorului, urma sa cuprinda 20-30 de volume.
"Este vina
societatii si a familiei, a pedagogiei si a scolii ca cei creativi nu
evolueaza spre destinul lor natural si ca atat de des ajung niste epave
ale societatii, in loc sa constituie stelele", spunea savantul.
Un savant creativ
Dincolo de cariera
sa in medicina militara si de lucrarile sale care au anticipat nasterea
ciberneticii, Stefan Odobleja avea si preocupari artistice. Ii placea
literatura rusa, canta adesea la vioara si scria poezii. Acestea, insa,
aveau legatura cu stiinta.
Iata cateva versuri din Totalitarism:
Chiar si encefalograful
Ne arata-n mod precis
Ca gandirea nu se face
Intr-un punct strict circumscris.
Ne arata-n mod precis
Ca gandirea nu se face
Intr-un punct strict circumscris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu