Filmul operaţiunii de salvare din Apuseni. Şeful ISU Alba: A fost nevoie şi de curieri. Comunicarea coordonatelor exacte ar fi permis ajungerea primelor echipaje în trei-patru ore :

Şeful ISU Alba, Dorel Sofica, susţine că dacă salvatorii care căutau avionul prăbuşit în Apuseni primeau coordonatele exacte ar fi ajuns în trei-patru ore la răniţi, spunând că intervenţia a fost dificilă şi din cauza comunicaţiilor deficitare, folosindu-se curieri pentru transmiterea informaţiilor. De asemenea, el a precizat că a avut loc o convorbire telefonică de o oră şi 11 minute cu medicul Radu Zamfir în care ”ofiţerul care era în dispecerat a încercat să îl ajute să folosească facilităţile telefonuluii” şi i s-au cerut informaţii inclusiv despre grrosimea copacilor din zona accidentului.

”Am avut o zonă de circa 200 de kilometri pătraţi care, pe timpul deplasării echipajelor de intervenţie, a fost restrânsă la un areal de 10-15 kilometri pătraţi"

Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba, colonelul Dorel Sofica, a prezentat, luni - la o săptămână de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, o sinteză a raportului întocmit de ISU Alba în acest caz, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a apreciat că timpii operativi de alertare, deplasarea la locul intervenţiei, organizarea şi desfăşurarea căutării epavei şi salvarea victimelor sunt conforme cu distanţele şi condiţiile nefavorabile în care s-a acţionat.

Sofica a prezentat un rezumat al modului în care s-a desfăşurat operaţiunea de căutare a epavei de către forţele mobilizate din judeţul Alba.

El a spus că, la ora 16.07, a fost informat telefonic despre accident de către generalul Ion Burlui, iar imediat a alertat echipajele ISU de la Câmpeni, Ambulanţa şi Salvamont Alba.

"Am activat la sediul ISU centrul judeţean de conducere a intervenţiei, am alertat şi am adus de acasă ofiţerii care au încadrat acest comandament şi s-au deplasat la sediul Inspectoratului prefectul de Alba, directorul Serviciului de Ambulanţă Alba şi coordonatorul SMURD. Am pus în aplicare toate planurile şi procedurile de intervenţie de la sediul Inspectoratului. A fost nevoie de o comunicare continuă cu structuri diferite din patru judeţe şi cu Inspectoratul General. Alertarea forţelor şi tuturor structurilor s-a făcut din primele minute şi a avut loc o deplasare ordonată în zonă. Am avut o zonă de circa 200 de kilometri pătraţi care, pe timpul deplasării echipajelor de intervenţie, a fost restrânsă pe baza indicaţiilor la un areal de 10-15 kilometri pătraţi", a spus Sofica.

 

El a adăugat că, în acest timp, s-a reuşit să se ia legătura cu doctorul Radu Zamfir şi să se coreleze datele pe care le aveau cu noile informaţii furnizate de acesta.

Potrivit şefului ISU Alba, primele căutări au fost făcute la limita dintre Alba şi Cluj şi s-a mers până la coada lacului Fântânele.

"La limita judeţului Alba cu Cluj s-a hotărât constituirea echipelor de căutare-salvare din Cluj, Alba, Bihor. Din primele momente, având acest sector foarte larg de căutare şi salvare am alertat comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratul de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmerie, în primele cinci minute, şi le-am cerut să alerteze serviciul voluntar, să sune personalul silvic şi cetăţenii pentru a strânge informaţii despre zgomotele şi reducerea arealului de căutare. Activarea s-a făcut succesiv, pe măsură ce au luat informaţii din sistemul 112", a spus Sofica.

Convorbire de o oră şi 11 minute cu medicul Zamfir

Potrivit acestuia, în timpul căutărilor s-au desfăşurat mai multe convorbiri cu medicul Zamfir şi structurile implicate au fost puse în conferinţă, astfel încât să îşi poată aduna informaţiile necesare.

El a adăugat că operaţiunile din teren au fost îngreunate de întuneric şi de ceaţă, dar şi de sistemele de comunicaţii care nu funcţionau decât în anumite zone.

"În teren a fost foarte greu să se organizeze forţele participante. Au fost şi alte dificultăţi majore: întunericul şi ceaţa. Nu puteau vedea capetele coloanei de salvatori care s-au deplasat la locul intervenţiei. A fost foarte greu şi din prisma sistemelor de comunicaţii. Sunt puţine şi chiar aşa puţine nu ne-au ajutat pentru că şi caracteristicile terenului au făcut ca staţiile noastre asigurate prin releele STS şi telefonia mobilă să nu poată fi folosite", a afirmat Dorel Sofica.

Potrivit acestuia, comunicarea între forţele implicate în căutări s-a desfăşurat cu dificultate, astfel încât a fost nevoie de folosirea unor agenţi sau curieri care să transmită informaţii sau mesaje către echipajele de intervenţie.

"Am fost conştienţi de la început că este foarte greu pentru că a fost nevoie ca de la fiecare structură să rămână câte un om de legătură la comandamentul realizat acolo. Fiecare structură avea un sistem de comunicaţii care era sau nu era compatibil cu ale noastre, comunicau prin mijloace proprii. S-a ajuns până acolo încât s-au folosit şi agenţi pentru transmiterea unor informaţii sau a unor mesaje către echipajele de intervenţie (…) Nu am făcut o competiţie cine ajunge primul la locul intervenţiei. Singura preocupare a fost o cursă contracronometru pentru a ajunge şi a salva vieţile celor care ne-au solicitat sprijinul", a afirmat Sofica.

Şeful ISU Alba a precizat că salvatorii au verificat 11 informaţii date de localnici privind posibile locaţii sau zone unde s-ar afla epava avionului.

"La ora 19.38 s-a început o convorbire cu doctorul Zamfir care a durat o oră şi 11 minute şi ofiţerul care era în dispecerat a încercat să îl ajute să folosească facilităţile telefonului. A încercat să afle ce fel de terminal are şi cum să îi folosească facilităţile telefonului, inclusiv la un moment dat să descarce o aplicaţie de pe internet care să îi permită să posteze o poză sau să ne trimită informaţiile exacte, dar cred că din cauza semnalului slab nu am reuşit să finalizăm acest lucru", a explicat Dorel Sofica.

El a spus că presiunea creştea şi s-a căutat orice resursă, astfel încât i s-a cerut ofiţerului care păstra legătura cu Radu Zamfir să obţină descrierea amănunţită a zonei în care s-a prăbuşit avionul - date despre pădure, grosimea copacilor, zăpadă.

Ulterior, potrivit şefului ISU, doctorul Zamfir a fost pus în legătură cu un localnic, astfel încât să poată fi identificată zona.

"Legătura telefonică cu doctorul Zamfir s-a întrerupt la 20.50, iar la 21.00 şi câteva minute am avut o informaţie că ar fi fost găsit. La 21.15 s-a reuşit localizarea pe Vârful Petreasa", a spus Dorel Sofica.

El a explicat că, ulterior, în Horea s-a creat un punct medical, distanţa dintre acesta şi epavă fiind de 14 kilometri, pe un drum foarte greu, îngust şi care permitea accesul doar pe un sens, iar victimele au fost coborâte pe braţe peste 500 de metri, apoi cu tractorul sau autovehicule off road.

Dorel Sofica a spus că o ambulanţă 4x4 de la Câmpeni, care venea de la o intervenţie de la Târgu Mureş, a fost direcţionată în zonă şi personalul medical de pe aceasta i-a preluat, la ora 22.58, pe Aurelia Ion, în stop respirator, şi pe doctorul Radu Zamfir, iar pe timpul transportului au fost efectuate manevre de resuscitare, însă tânăra nu a mai putut fi salvată şi s-a declarat decesul, la ora 0.02.

Potrivit şefului ISU Alba, la ora 0.30, la locul epavei au rămas adjunctul ISU Alba Cornel Oprişa, pompierii şi echipa de descarcerare de la Pichetul Câmpeni, jandarmi şi localnici, iar după primele cercetări, la ora 4.21, s-a scos trupul pilotului Adrian Iovan şi s-a început transportarea lui spre centrul comunei Horea.

Dorel Sofica a spus că la operaţiunea de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni au intervenit 584 de persoane, atât angajaţi ai unor instituţii, cât şi localnici.

El a spus că, dacă salvatorilor le erau comunicate coordonatele exacte ale locului în care s-a prăbuşit avionul, tot ar fi durat trei-patru ore până ajungeau primele echipe de intervenţie la faţa locului.

"Comunicarea către salvatori a coordonatelor exacte ar fi permis ajungerea primelor echipaje în circa trei-patru ore. Terenul accidentat, împădurit, ceaţa deasă şi întunericul au îngreunat foarte mult deplasarea şi căutarea. Comunicaţiile atât în reţelele telefonice, cât şi cele asigurate de STS au fost extrem de greu de folosit, fiind nevoie şi de folosirea curierilor (…) Comunicaţiile întrerupte perioade lungi de timp, durata acţiunilor de căutare-salvare excesiv de mare şi nefurnizarea unor informaţii structurate eficient şi credibil către mass-media ne-a pus în faţa unei crize mediatice", a spus Dorel Sofica.

El a afirmat că a transmis şi o serie de concluzii în urma acestei intervenţii, prin care propune instituirea unei coordonări mai ferme în astfel de situaţii, revizuirea procedurilor operaţionale, precum şi implementarea unor sisteme care să permită determinarea cu acurateţe a locaţiei unor accidente aviatice.

De asemenea, la nivelul judeţului Alba, el propune crearea unui dispecerat integrat la care să fie conectate toate structurile şi dotarea cu tehnică adecvată, dar şi realizarea unor antrenamente pentru astfel de operaţiuni în condiţii reale.

"Apreciez că timpii operativi de alertare, deplasarea la locul intervenţiei, organizarea şi desfăşurarea căutării epavei şi salvarea victimelor sunt conforme cu distanţele şi condiţiile nefavorabile în care s-a acţionat (…) Cred că iniţiativa localnicilor de a ajuta victimele scoate în evidenţă calităţile umane deosebite, a fost benefică şi nu a dus la agravarea leziunilor acestora. S-a făcut cu acordul doctorului Zamfir şi al celorlalţi medici, care ştiau la momentul respectiv că salvatorii profesionişti sunt foarte aproape", a spus Sofica.

Întrebat dacă are ce să reproşeze oamenilor săi în urma acestei operaţiuni, Dorel Sofica a răspuns că nu are de ce să îi învinovăţească, deoarece nu au existat "orientări greşite" în această acţiune.

"Nu am de ce să învinovăţesc nici oamenii mei şi nici în evaluarea intervenţiei nu am găsit timp de pauză sau orientări greşite de la alertare, deplasarea la limita judeţului, deplasarea spre locul intervenţiei, toate s-au făcut într-un timp firesc, normal", a conchis Sofica.

Un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.

În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, au fost internate la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca. În 21 ianuarie, medicul Radu Zamfir a fost externat de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Cluj, ajungând în Capitală la bordul unui avion de linie.

Ulterior, medicul a susţinut o conferinţă de presă la Institutul Fundeni, el spunând că datorită lui Adrian Iovan sunt cinci oameni în viaţă, după ce aeronava a intrat în ceaţă, a pierdut înălţime, a pierdut un motor şi apoi "ne-am recules".