Mohammad Gawdat, de origine egipteană,
vicepreşedinte al Google pentru pieţele emergente, lucrează pentru
Google de cinci ani de zile, aproape jumătate din perioada de existenţă a
companiei, care a fost fondată în 1998. „Cinci ani este într-adevăr o
perioadă lungă pentru Google. Cred că numărul angajaţilor a crescut de
cinci ori de când lucrez la Google. Am avut privilegiul de a deschide
jumătate din birourile Google din întreaga lume. Răspund de zona de
business pentru toate pieţele emergente din Europa, Orientul Mijlociu şi
Africa şi sunt implicat în definirea strategiei şi pentru celelalte
pieţe emergente.“
Piaţa online din România are un
potenţial extraordinar de dezvoltare, însă acesta nu poate fi atins câtă
vreme doar 15-20% din firme sunt online, comerţul electronic are o
pondere mică în PIB, iar mediul rural e mult în urma oraşelor la
capitolul internet, spune Mohammad Gawdat, vicepreşedinte al Google
pentru pieţele emergente.
Compania
americană Google, care operează cel mai mare motor de căutare pe
internet din lume, a intrat pe piaţa din România cu un birou propriu şi o
echipă locală abia în noiembrie 2010, cu doi - trei ani mai târziu
decât planurile iniţiale, din cauza crizei economice globale, care a dus
la încetinirea expansiunii companiei online pe noi pieţe.
"România
este cel mai mare regret al meu, pentru că am intrat târziu pe această
piaţă. Din punctul de vedere al Google, România era o piaţă în care ar
fi trebuit să deschidă un birou încă din anul 2007 sau 2008, dar
planurile de expansiune au fost afectate de criza economică. Am intrat
un pic târziu pe piaţa din România", a declarat într-un interviu pentru
ZF Mohammad Gawdat, vicepreşedinte al Google pentru pieţele emergente.
Gigantul
online a recrutat în anul 2007 un consultant pentru piaţa din România,
pe Radu Tudorache - fost director de reglementare la arbitrul telecom,
însă un an mai târziu - când el a plecat la Romtelecom, nu a mai fost
angajat niciun înlocuitor. Doar doi ani mai târziu, în ianuarie 2010,
compania şi-a deschis o firmă în România, iar la finele anului a angajat
pe unul dintre cei mai cunoscuţi manageri locali de pe piaţa IT - Dan
Bulucea (fost la Microsoft) - ca şef al operaţiunilor locale.
Privind
în urmă la cei doi ani în care Google a pus în aşteptare planurile de
expansiune, Gawdat spune că regretă această amânare şi pentru că el
crede că firma americană ar fi putut contribui la dezvoltarea ecosistemului industriei online din România.
Cum
priveşte Google în acest moment piaţa din România? Potenţialul de
creştere este enorm, în parte datorită rămânerilor în urmă ale ţării pe
anumite capitole (internet în mediul rural, comerţ electronic, număr de
firme care folosesc online-ul), dar şi datorită entuziasmului
utilizatorilor locali faţă de cele mai noi tehnologii, la un nivel
comparabil cu cel din ţări avansate ca SUA sau Europa Occidentală.
"Credem
că există un potenţial semnificativ pe această piaţă. Din punct de
vedere al calităţii serviciilor de internet cred că sunteţi foarte
avansaţi în oraşe, dar în zonele rurale sunteţi în urmă. Când vine vorba
de utilizarea serviciilor de internet de către companiile mici şi
mijlocii sunteţi semnificativ în urmă astfel încât există oportunităţi
semnificative de creştere."
Într-adevăr,
statisticile realizate la nivel internaţional plasează de regulă
România în top 5 la capitolul viteză la nivel mondial, însă aceste
clasamente ţin cont de vitezele înregistrate în oraşe. Date
publicate recent de autoritatea de reglementare în comunicaţii arată că
în mediul rural există doar 10.000 de conexiuni la internet fix
contractate de firme, faţă de 290.000 de conexiuni în oraşe.
Pe
segmentul persoanelor fizice, diferenţele sunt mai mici, însă decalajul
se păstrează: aproximativ 580.000-590.000 de conexiuni la net fix sunt
în mediul rural, iar peste 2,25 milioane sunt în mediul urban.
Care
sunt priorităţile Google în România în acest context? Obiectivele
echipei locale nu sunt legate în mod absolut în primii doi-trei ani de
activitate de nivelul veniturilor, ci de dezvoltarea ecosistemului
online, de relaţia cu partenerii mari şi "consultanţa" acordată Google
astfel încât gama de servicii şi produse care e disponibilă local să fie
cea potrivită pentru a duce la creşterea pieţei.
Practic,
spune vicepreşedintele Google, pentru o companie de căutare pe
internet, cele mai mari provocări sunt educarea pieţei în sensul
utilizării internetului, pentru că dacă 80% din companii nu publică date
despre ele online, iar în jumătate din gospodăriile din România, aflate
în mediul rural, internetul este o excepţie, atunci utilizatorii nu vor
intra pe Google pentru a căuta date, iar compania nu poate avea
venituri.
"O
arie pe care ne concentrăm este ecosistemul internet în general.
Gândiţi-vă astfel la acest lucru: dacă instalatorul din vecini nu îşi
prezintă serviciile online, iar dumneavoastră mergeţi pe internet şi
realizaţi o căutare pe Google, eu nu am cum să vă ofer imaginea completă
care să vă permită să alegeţi care este cel mai bun furnizor pentru
serviciul pe care îl căutaţi. Să avem online IMM-urile, firmele mici
este un lucru foarte important pentru România ca ţară şi
acest lucru va ajuta la completarea ecosistemul internet din România.
Comerţul electronic este o parte mică din economie, respectiv 3%, cu
mult mai puţin decât majoritatea celorlalte pieţe comparabile. Este o
oportunitate de creştere şi pe acest segment. Şi utilizarea în general a
internetului va creşte, aşa cum spuneam."
Ceea
ce Google urmăreşte acum, insistă Gawdat, este ca în România să fie cât
mai multe informaţii disponibile online pe care compania să le
"organizeze" şi să le facă disponibile la nivel global. Până când acest
lucru nu se întâmplă, veniturile sunt mai puţin importante, spune el.
"Perioada de 2-3 ani în care veniturile nu se află în topul priorităţilor este valabilă pentru România, în ţările din Africa,
de exemplu, perioada este de zece ani. În Orientul Mijlociu nu ne-am
uitat cinci ani la acest indicator. Noi credem că ţările trebuie să fie
într-un anumit stadiu de pregătire înainte de a fi nevoie de venituri
comerciale de pe piaţa de internet. Ceea ce vrem să facem în România -
dacă vreţi să rezum obiectivele într-o frază, atunci aceasta ar fi că
noi urmărim să organizăm informaţiile şi să le facem universal valabile.
Cum să faci acest lucru? Sunt multiple arii. Un exemplu - ne uităm la
disponibilitatea produselor şi serviciilor pe piaţă, la disponibilitatea
în limba română a anumitor servicii, la cât de actualizate sunt
hărţile, ce date sunt afişate pe aceste hărţi, dacă serviciile bazate pe
locaţie sunt disponibile etc.
Cu cât oferta Google este mai extinsă şi mai completă, cu atât mai bine este pentru ţara respectivă. Este o arie pe care ne concentrăm."
Ce
venituri are Google în România? Câţi clienţi unici acumulează compania?
Este Google cel mai mare jucător din România pe piaţa online - ca număr
de clienţi unici sau venituri din publicitate? Vicepreşedintele Google
evită un răspuns direct.
"Suntem
fericiţi cu cota de piaţă pe care o avem în România? Sigur că suntem.
Dar am reuşit să atingem potenţialul maxim al acestei pieţe? Cred că
abia am început să facem acest lucru. Avem acum nişte venituri bune în
România? Da, dar acesta nu este obiectivul nostru cheie în primii doi
trei ani. Dacă ne finalizăm misiunea aşa cum trebuie - de a organiza
informaţiile online, atunci veniturile nu vor fi o problemă."
Singurul indiciu în ceea ce priveşte
evoluţia veniturilor Google în România vine de la Dan Bulucea, şeful
biroului local al motorului de căutare, care a asistat la interviul
oferit de Gwadat: afacerile din România ale Google au crescut mai repede
de 33%, procentul de avans la nivel global al veniturilor Google în al
treilea trimestru.
Veniturile Google în România sunt estimate la câteva milioane de euro
pe an, în timp ce piaţa de publicitate online a fost estimată la 20-24
mil. euro în 2010. Potrivit datelor furnizate anterior de Google peste
20.000 de site-uri din România afişeazăreclame furnizate de Google şi
primesc bani de la compania americană. Pe de altă parte în România
există firme care cheltuie anual peste un milion de dolari pe anunţuri
publicitare prin reţeaua Google, şi alte câteva mii care cheltuie sume
mai mici pentru a se promova.
Întrebat cum estimează că va evolua piaţa online din România în
viitor, vicepreşedintele Google a spus că în mod clar evoluţia va fi una
pozotivă. "În mod absolut piaţa online din România va creşte. Cred că
există pe piaţă o sete de a face lucruri online, cred ca provocările din
mediul economic din Europa vor face oamenii să se mute şi mai mult în
online, în zona digitală pentru că este un mediu în care lucrurile se
pot face mult mai eficient."
Mohammad Gawdat, despre...
Piaţa online din România în 2011:
Piaţa online din România merge în direcţia corectă, dar decalajele
faţă de alte pieţe similare nu s-au redus în acest an. Mă refer la
decalajalele privind utilizarea internetului în mediul rural, la
procentul mic al IMM-urilor care utilizează serviciile internet şi la
cota redusă a comerţului electronic în economie. Comerţul electronic
este o prioritate, dar mediul rural şi IMM-urile au nevoie de un imbold.
Per ansamblu, situaţia se îmbunătăţeşte vizibil, dar se îmbunătăţeşte
în ariile în care lucrurile stau deja bine, în timp ce în ariile cu
decalaje este nevoie de un efort.
Biroul Google în România:
România este cel mai mare regret al meu, pentru că am intrat târziu
pe această piaţă. Din punctul de vedere al Google, România era o piaţă
în care ar fi trebuit să deschidă un birou încă din anul 2007 sau 2008,
dar planurile noastre de expansiune au fost afectate de criza economică.
Ce pregăteşte Google în România:
Ar trebui să vă aşteptaţi la noi lansări de produse ale Google pe
piaţa locală în următoarele şase luni, în următorul an. Dar nu putem
spune nimic înainte. Aşa cum 2011 a adus o accelerare a prezenţei
tehnologiilor Google în România, la fel se va întâmpla şi în 2012.
Preferinţele utilizatorilor din România:
Cel mai evident lucru este că românii tind să folosească cele mai
recente tehnologii faţă de alte ţări, au un comportament similar cu cel
de pe pieţele mai dezvoltate din Europa, la fel ca în SUA sau Japonia.
Spre exemplu, telefoanele cu sistem de operare Google Android - despre
care noi spunem că sunt mai capabile pe internet decât un smartphone
clasic, sunt numărul unu pe piaţă aici. Statisticile arată că Android
are în România o cotă de piaţă de 37%, mai mult faţă de alte pieţe din
lume. Dacă ne uităm la browserul Google Chrome de exemplu, acesta este
deja numărul doi pe piaţa din România. Aceste lucruri arată că românii
preferă să adopte cele mai noi tehnologii.
Importanţa unei echipei Google România:
Realitatea este că odată ce ai o persoană la nivel local, care
înţelege piaţa şi care spune companiei ce ar trebui să facă, atunci
lucrurile se petrec mult mai repede. Uneori este dificil să ne dăm seama
ce vor câteva sute de ţări din întreaga lume să vadă. Având o echipă
locală, ei îţi vor spune imediat - traducerea nu este OK, acest produs
nu merge aici, vitezele de download nu sunt OK. Imediat ce ştim care
sunt lucrurile de făcut, le vom face. De asemenea, echipa locală aduce
constant în discuţie importanţa României în întâlnirile interne, ceea ce
practic pune România pe calendarul de proiecte şi lansări al Google.
Obiectivele Google pe piaţa locală:
Ceea ce vrem să facem în România - dacă vreţi să rezum obiectivele
într-o frază, atunci aceasta ar suna astfel: noi urmărim să organizăm
informaţiile din România şi să le facem universal valabile. Cum să facem
acest lucru? Un exemplu - ne uităm la disponibilitatea produselor şi
serviciilor pe piaţă, la disponibilitatea în limba română a anumitor
servicii, la cât de actualizate sunt hărţile, ce date sunt afişate pe
aceste hărţi, dacă serviciile bazate pe locaţie sunt disponibile etc. Cu
cât oferta Google este mai extinsă şi mai completă, cu atât este mai
bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu