O noua teapa in afaceri :Ucigasii tacuti produc pentru baietii destepti :

Fermele de vipere aduc profituri doar pentru vanzatorii de serpi

Dornici de imbogatire rapida si fara prea mari eforturi, sute de romani au investit in ultimii ani in afaceri fara niciun viitor. Atrasi de reportajele televizate care aratau cum se pot  face milioane de euro intr-un singur an, credulii au cheltuit pana si banii din pusculita pentru a infiinta ciupercarii, ferme de melci sau ferme de vipere. Toate s-au inchis pe rand, din cauza lipsei de piata de desfacere.

Si-a vandut masina pentru serpi

Singura ferma de melci care mai exista in Iasi a facut anul trecut export de doar 300 de euro, iar fermele de vipere sunt denuntate si ele ca fiind o mare „teapa”. Un intreprinzator iesean, a acceptat, sub protectia anonimatului, sa dezvaluie problemele cu care se confrunta crescatorii de serpi. Pentru a nu-i dezvalui identitatea, am decis sa-l numim Mihai, desi numele sau este cu totul altul. Mihai a acceptat cu greu sa vorbeasca despre afacerea sa, pentru ca in presa apar doar articole care prezinta fermele de vipere ca pe o mina de aur. A investit circa 20.000 de euro in spatiu si in vipere, iar acum regreta. „Mi-am vandut si masina pentru asta, iar ca mine  sunt multi. Singura realizare e ca am reusit sa blochez banii in cateva zeci de vipere”, explica el.

Nu cumpara nimeni venin

Cheia afacerii a reusit s-o obtina atunci cand, pentru el, era prea târziu. „Eu pot recupera banii daca fac ceea ce fac si ceilalti. Prezint afacerea ca pe una infloritoare si ii conving pe altii sa cumpere serpi de la mine. Ar insemna sa mint, sa duc mai departe aceasta inselatorie”, spune Mihai. Viperele le-a cumparat de la mai multe ferme din tara. Unele i-au murit si le-a inlocuit rapid. „Teapa” afacerii o reprezinta faptul ca nu exista piata pentru venin, adica pentru ceea ce produce efectiv ferma. „In tara nu cumpara nimeni venin. Am stiut ca-i greu, nu ca e blocat totul. Marile firme farmaceutice din lume au contracte cu ferme mari, care le asigura peste 500 de  grame de venin pe zi, nu se incurca cu noi. Efectiv, stam cu veninul in congelator si nu avem cui sa-l vindem”, explica Mihai. Omul de afaceri spune ca a intrat in contact cu firme grecesti, spaniole si  nemtesti, dar a fost refuzat de peste tot.

Preturi umflate la televizor

Lipsa de piata pe care o acuza este resimtita de toti crescatorii de vipere din tara, nu doar de iesean. „Trebuie sa sparga cineva gheata, sa incheie un contract, pentru ca ii ajuta apoi si pe ceilalti. Eu pot aduna, de la prieteni, peste un kilogram de venin in mai putin de 24 de ore”, spune Mihai. Cat despre preturile vehiculate la televizor, omul de afaceri pufneste in ras. „Cum sa vinzi cu 1.400 de euro gramul de venin, cand nu cumpara nimeni nimic? Daca ar da cineva 200 de euro am fi bucurosi. Ganditi-va ca, la 200 de euro, ar fi 200.000 de euro pe un kilogram, ne-am amortiza investitiile si am ramane si cu bani”.

Costa 300 de euro o vipera

In ferma lui Mihai sunt intretinute mai putin de 100 de vipere cu corn, asa-numita vipera ammodytes. „Le hranesc cu soareci si cu carne. Pulpa si inima de vita sunt taiate felii, iar sarpele le mananca”. A incercat sa-si faca si o crescatorie de cobai, dar i-au murit soarecii. Pretul unei reptile vipera ammodytes variaza intre 100 si 300 de euro, dar si aici apar inselatoriile. „Cele mai ieftine provin din natura, nu sunt serpi de crescatorie. Sunt sanse mari sa nu se adapteze si sa moara. Apare si o problema legala aici, pentru ca vorbim despre animale protejate”, explica Mihai.

Teapa si la originea sarpelui

Viperele sunt protejate de lege iar capturarea si exploatarea lor se pedepseste. In Romania intalnim in natura vipera ammodytes, cu precadere in Dobrogea si in zona Herculane. Alaturi de vipera cu corn, poate fi intalnita vipera ursini sau vipera de stepa. Pe dealurile din zona Iasiului pot fi gasite vipera berus, sau vipera comuna, si vipera ursini. „In ferme se creste vipera cu corn pentru ca are veninul cel mai puternic”, sustine intreprinzatorul iesean. Desi sunt prezentate ca avand sute de capete de reptile, fermele mari nu sunt atat de populate, spune Mihai. „Andrei Tinu, spre exemplu, nu are mai mult de 30-40 de vipere. El le inmulteste si le vinde mai departe”.

Antiviperin scump si din import

O alta problema delicata a crescatorilor de vipere este legata de serul antivenin. Acesta nu  mai este produs in tara si se obtine foarte greu. „Un pic de neatentie este suficienta ca sa fii muscat de vipera. Daca nu esti perfect sanatos, e moarte sigura. Serul antiviperin de la Cantacuzino nu se mai fabrica de 5-6 ani, iar spitalele nu au, in general, vaccinul. Trebuie sa-l procuram noi, si ajunge si la 300 de euro o doza”, povesteste Mihai. Contactat de 7Est, partenerul de afaceri al lui Andrei Tinu, Costin Serban, a confirmat lipsa vaccinului de pe piata. „Noi am facut adrese la spitalele din zona unde avem ferme si i-am atentionat ca detinem vipere cu corn. In aceste conditii, sunt obligati sa se doteze. In plus, am cumparat vaccin din Ungaria si Croatia”, a declarat Costin Serban.

Antibiotice importa venin

Omul de afaceri Costin Serban sustine ca el si Andrei Tinu reusesc sa vanda si vaccin, nu doar vipere. „Nu vine nimeni sa te caute acasa, noi vindem in Estonia si Austria si incercam sa intram in Turkmenistan. E greu, dar se poate face”, explica Serban. El sustine ca are in acest moment in ferme 250 de vipere adulte, care ii aduc profit. „Problema cea mare este aceea ca Antibiotice Iasi este singura firma romaneasca ce lucreaza cu venin de vipera. Ei cumpara insa enzima din exterior, de la laboratoare care preiau veninul tot de la crescatori romani. Daca ar apela direct la piata interna, s-ar elimina aceste probleme”, sustine Costin Serban. Directorul general al Antibiotice SA, Ioan Nani, nu a putut fi contactat.

Vipera cu corn

Capul viperei este triunghiular iar varful botului este surmontat de o proeminenta carnoasa, de forma unui con. Faimosul ei venin este produs de doua glande mari, situate in spatele ochilor, practic doua glande salivare modificate. Veninul este injectat cu ajutorul a doi colti foarte ascutiti si lungi, care stau pliati intr-un fald al mucoasei bucale.